Activitati timp liber

Castelul Bran  este unul dintre cele mai impunatoare monumente istorice ale Romaniei. Castelul se afla in Pasul Bran-Rucar, situat intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. Este un punct de atractie turistic care atrage sute de mii de turisti datorita unei legende: Legenda Contelui Dracula, desi izvoarele istorice spun ca Vlad Tepes ar fi trecut pe aici o singura data.
Construit pe o stinca, castelul adaposteşte in prezent muzeul Bran, muzeu ce se intinde pe cele patru etaje ale sale. Şi deşi turiştii straini vin anual in cautarea legendei Contelui Dracula, iar ghidul accentueaza latura mitica a acestuia, istoria Castelul Bran ii fascineaza deopotriva.
Prima atestare documentara a Castelului Bran este reprezentata de un act emis la 19 noiembrie 1377 de catre regele Ungariei. Prin acest document, brasovenii primeau privilegiul de a construi o cetate de piatra la Bran.

Situate pe culoarul Rucar - Bran, in satul Dambovicioara, Cheile Dambovicioarei, cu o lungime de doar 3 km, verticalitatea peretilor de stanca si pasajul ingust croit de micul parau Dambovicioara sunt impresionante. La capatul lor se afla satul Dambovicioara si Pestera Dambovicioarei.
Peste Dambovicioarei, situata in zona carstica a culoarului Rucar - Bran, s-a format in calcarele de varsta jurasica a masivului Piatra Craiului datorita actiunii apelor paraului Dambovicioarei. Se poate ajunge foarte usor de la Rucar, pe soseaua Brasov - Pitesti pana in dreptul localitatii Podu Dambovitei, iar de aici gasiti indicatorul "Dambovicioara - 5 km".

Cetatea Rasnov este situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca. Ea este construita pe dealul ce se inalta la sud de centrul asezarii Rasnov prin efortul colectiv al locuitorilor din aceasta asezare, ajutati de cei din comunele invecinate, Cristian si Vulcan si s-a numit "Cetate Taraneasca" deoarece principala ocupatie a locuitorilor ei era agricultura. Cetatea Rasnov este amintita prima oara in documentele anului 1355 si a fost folosita pana in 1849. In ultimii ani a fost restaurata si a intrat in circuitul turistic. Vizitatorii pot gasi aici un muzeu, o taverna medievala si pravalii de suveniruri.

Poiana Brasov este una dintre cele mai populare statiuni de schi si un important centru turistic preferat de multi turisti nu numai din Rominia, dar si din alte tari. Dupa modernizarea de dupa 2010, zona de schi a crescut de la 50 de hectare la 80 de hectare, iar lungimea pirtiile a fost majorat de la 13.8 km la 23.9 km. In 2013, a gazduit patinaj artistic, schi alpin si patinaj viteza in cadrul Festivalului European de Iarna Olimpic al Tineretului.
Este situata la aproximativ 1.312 de metri, in apropiere de Brasov si este usor accesibil pe sosea. Poiana Brasov este inconjurata de patru munti: Postavaru, Piatra Craiului, Bucegi si Piatra Mare.

Barajul este situat pe cursul superior al raului Dambovita, intr-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer Papusa. A fost executat din anrocamente, cu o masca amonte din beton armat. Are o inaltime de 107 m si o lungime la coronament de 267 m. La baza mastii de etansare este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentari cu apa, productie de energie hidroelectrica si irigatii.

Cheile Ghimbavului sunt rezultatul paraului Ghimbavului format prin unirea paraielor Andolia, Valea Popii si Cumparata. Dupa un parcurs de 3 km de la unirea apelor , paraul intalneste in fata sa peretii de calcar si piatra a M-telui Ghimbav si Piatra Dragoslavelor pe care ii sapa prin inima lor, pana la confluenta cu Cheia Mare a Dambovitei.
Traseu relativ usor vara si toamna, neindicat insa iarna si primavara cand, din peretii de piatra de peste 300 m, cad pietre si conuri de grohotis se pravalesc dupa dezghet. Intrarea se face din Glejaria (cenuseria ) satului Dragoslavele, de sub Coltii Ghimbavului.

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravat, cunoscut si sub numele de Mausoleul de la Mateias, este un monument dedicat eroilor din Razboiul de Intregire Nationala dintre anii 1916-1918. Este situat pe Dealul Mateias.
Mausoleul a fost ridicat intre anii 1928-1935, dupa planurile arhitectilor Dumitru Ionescu-Berechet si State Balosin, de catre constructorul De Nicolo. La constructie a fost utilizat in principal calcar de Albesti.
Cladirea este compusa din doua corpuri: unul orizontal, osuarul, care in 31 de cripte adaposteste osemintele a peste 2.300 de militari romini si unul vertical, de forma unui turn cu foisor, spre care duce o scara in spirala.

In orasul Brasov este deschis unul dintre cele mai mari parcuri acvatice acoperite din tara. Complexul Paradisul Acvatic dispune de 8 piscine moderne, 1300 de sezlonguri, teren de volei pe nisip, loc de joaca pentru copii, terase exterioare. Pe timp de iarna, daca veti dori sa aveti parte de o experienta unica si sa admirati zapada de afara in timp ce inotati in apa incalzita.

Schitul Dragoslavele a fost ridicat in anul 1929, ca resedinta patriarhala de odihna pentru preotimea musceleana care a construit aici o vila si pe care, intre timp, au daruit-o Patriarhului Miron Cristea. Patriarhul Miron Cristea a fost un mare luptator pentru unitatea tarii, primul Patriarh al Romaniei intregite, regent si apoi, intre anii 1938-1939, prim-ministru al Romaniei.
In ceea ce priveste patrimoniul cultural, in comuna Dragoslavele se afla monumente protejate: Biserica Adormirea Maicii Domnului, din anul 1661; Biserica Inaltarea Domnului, din anul 1745; Crucea lui Matei Basarab, din anii 1632-1654; Crucea lui Lupu Vamesu, din anul 1692; Crucea lui Coman Parcalabul, din anul 1724; Resedinta patriarhala, din anul 1930.

Casa memoriala este o filiala a Muzeului Municipal Cimpulung. Cladirea a apartinut socrilor poetului G. Topirceanu fiind donata in anul 1966 de catre sotia poetului, Victoria Topirceanu, pentru a se amenaja casa memoriala a poetului[1]. In prezent, casa unde a locuit si a creat poetul, timp de 8 ani, adaposteste o expozitie memoriala permanenta, cuprinzind exponate legate de viata si activitatea poetului. La intrarea in micul parc se gaseste bustul poetului George Topirceanu. Pe soclu sunt asternute ultimele versuri din "Balada mortii". Poetul nu s-a nascut aici, ci in Bucuresti. La Namaesti a locuit mama poetului, si tot aici se pare ca a trait si sotia poetului, impreuna cu fiul lor.